ÎNSCRIEREA  MENŢIUNILOR DE DIVORȚ INTERVENITE ÎN STRĂINĂTATE

 Art. 4 alin. (3) din Legea 119/1996 cu privire la actele şi faptele de stare civilă, republicată cu completările și modificările ulterioare: Cetăţenii români şi apatrizii sunt obligaţi să solicite, iar persoanele prevăzute la alin. (2) respectiv cetățenii străini , cetățenii statelor membre ale UE, Spațiului  Economic European precum și cetățenii Confederației Elvețiene care au acte întocmite în România pot cere înscrierea de menţiuni pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române.

Art. 44 alin. (1) din Legea 119/1996 cu privire la actele şi faptele de stare civilă, republicată cu completările și modificările ulterioare:

„…. modificările se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe actele de stare civilă, cu aprobarea şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B. „

Competenţă de soluţionare şi depunere a cererilor de înscriere în actele de stare civilă întocmite de autoritățile române a divorțurilor  intervenite în străinătate

      Cererea de înscriere a menţiunii se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de căsătorie pe marginea căruia urmează să se opereze menţiunea de divorț, în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială autentificată.

      Cetăţenii români aflaţi în străinătate, în al căror statut civil au intervenit modificări referitoare la divorț,  pot depune cererea şi la misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul de reşedinţă

Acte necesare:

• Cererea pentru aprobarea înscrierii menţiunii de divorț;
• Hotărârea judecătorească străină, definitivă în original;
• Traducerea legalizată a hotărârii judecătoreaști, în original;
• Certificatul de naştere şi/sau de căsătorie al persoanei pentru care se solicită înscrierea menţiunii;
• Documentele cu care se face dovada identităţii, în original;
• Declaraţii autentificate din partea soţilor cetățeni români cu privire la numele purtat după divorţ în situaţiile în care din sentinţele de divorţ nu reiese numele soților după divorț.

Partea care solicită recunoașterea unei hotărâri judecătorești pronunțată într-un stat membru U.E. trebuie să prezinte:

Hotărârea care să întrunească toate condițiile necesare în vederea stabilirii autenticității sale;

Certificatul prevăzut la art. 39 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27.11.2003 sau Certificatul prevăzut la art. 36 din Regulamentul (UE) nr. 1111/2019 din 25 iunie 2019.

Hotărârile judecătorești de divorț emise de autorităţile străine, prezentate pentru înscriere în registrele de stare civilă române, precum şi traducerile care sunt făcute în străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

Documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

Documentele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b) se supralegalizează.

         În situaţia în care, cererea de înscriere a divorțului pronunțat în străinătate se face prin împuternicit, la dosar se va ataşa:

• Documentul cu care se face dovada identităţii persoanei împuternicite;
• Procura specială autentificată în original; (procură notarială, sau procură consulară).

         În situaţia  în care divorțul a fost pronunțat în baza unei sentinţe judecătoreşti pronunțată într-un stat terț, înscrierea menţiunii în registrele de stare civilă, se face după recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde îşi are sau a avut domiciliul persoana interesată, fără avizul Serviciului Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanelor.

         În situaţiile în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România, cererea persoanei interesate se înaintează, pentru avizare, la Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanelor,de către S.P.C.L.E.P./primăria competentă, însoţită de însoţită de toate documentele necesare, după caz (Sentinţele din ţările U.E. sau din ţările cu care România are tratate).

 Dovada identităţii :

• Cetăţenii români cu domiciliul în România se vor legitima cu buletin de identitate, carte de identitate sau carte de identitate provizorie;
• Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate se vor legitima cu paşaport în care este înscris domiciliul acestora;
• Cetăţenii apatrizi se vor legitima cu paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor din  anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz;
• Cetăţenii Uniunii Europene sau ai Spaţiului Economic European și Confederația Elvețiană, se vor legitima cu  documentul de identitate sau paşaportul emis de statul aparţinător;
• Cetăţenii străini din statele terţe se vor legitima cu  paşaportul emis de statul ai cărui cetăţeni sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României.

Documentele cu care se face dovada identității și dreptul de ședere pe teritoriul român, trebuie să  fie  în termen de valabilitate.