Înscrierea
adopţiei şi a încetării adopţiei se face din oficiu sau la cererea persoanei
îndreptăţite, depusă personal sau prin împuternicit cu procură special.Întocmirea actului de naştere pentru
copilul adoptat se face de către serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei
unităţii administrativ-teritoriale în raza căruia/căreia se află domiciliul
adoptatorilor/ adoptatorului (art. 23 alin. (1)din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată cu
completările şi modificările ulterioare).
În situaţia în care adoptatorii sunt cetăţeni
străini ori cetăţeni români cu domiciliul sau cu reşedinţa în străinătate, noul
act de naştere se va întocmi de serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei
unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia s-a aflat domiciliul celui
adoptat până la momentul încuviinţării adopţieiori sediul instituţiei de ocrotire, în cazul copiilor care s-au aflat în îngrijirea acesteia anterior
încuvinţării adopţiei (art. 23 alin. (2)din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată cu
completările şi modificările ulterioare).
Adopţiile
încuviinţate în străinătate privind cetăţenii români se înscriu prin întocmirea
unui nou act de naştere la D.S.C. - Sector 1, în baza documentelor eliberate de
autorităţile străine.
Certificatul de naştere iniţial nu mai
produce efecte juridice.
Documente necesare întocmirii actului de adopţie:
·hotărârea judecătorească definitivă
prin care s-a încuviinţat adopţia;
·actele de identitate sau
paşapoartele părinţilor adoptatori;
·certificatul de căsătorie al
adoptatorilor, după caz;
·declaraţie cu privire la domiciliul
copilului, în cazul în care părinţii au domicilii diferite;
·declaraţie cu privire la
naţionalitatea copilului şi a părinţilor, din care să reiasă voinţa acestora cu
privire la completarea rubricii din actul de naştere;
·procesul-verbal, încheiat împreună
cu interpretul autorizat, în cazul în carepărinții sunt cetățeni străininecunoscători ai limbii române;
·procesul-verbal, încheiat împreună cu
interpretul autorizat al limbajului mimico gestual şi al limbajului specific
persoanelor cu surdocecitate, după caz.
Documentele
administrative emise de autorităţile străine, precum şi traducerile acestora, emise
de un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)Documentele eliberate de instituţii
ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961, se
apostilează;
b)Documentele eliberate de statele cu
care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt
scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c)Documentele
care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b) se
supralegalizează.