Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă      Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă      Înregistrarea căsătoriei, act de stare civilă

ÎNREGISTRAREA CĂSĂTORIEI, ACT DE STARE CIVILĂ


      

      Căsătoria se încheie de către ofiţerul de stare civilă, la sediul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau, după caz, al Primăriei în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul/reşedinţa unul dintre viitorii soţi sau, după caz, la un sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unității administrativ-teritoriale respective (art. 24 alin. (1) din Legea nr.119/1996, republicată).

     Căsătoria se poate încheia și în afara sediului Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau, după caz, al Primăriei competente, cum ar fi grădinile publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea viitorilor soţi, cu aprobarea primarului (art. 24 alin. (2) din Legea nr. 119/1996, republicată) Cererea va fi însoțită de documente justificative.

      Prin excepţie, căsătoria poate fi încheiată la Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau, după caz, la o altă Primărie decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie căsătoria(art. 24 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată). Cererea va fi însoțită de documente justificative.

      Căsătoria se încheie începând cu a 11 zi de la  afişarea declaraţiei de căsătorie dar nu mai târziu de a 30-a zi (art. 283 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat cu prevederile art. 27 alin. (1) din Legea 119/1996, republicată).Primarul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a se încheia căsătoria poate să încuviinţeze, pentru motive temeinice dovedite cu documente justificative, încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului legal. (art. 27 alin. (2) din Legea 119/1996, republicată).

       Dacă de la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice declaraţia iniţială cu privire la numele de familie și/sau regimul matrimonial, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie( art. 27 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată).

Declaraţia de căsătorie se face personal de către viitorii soţi, în scris, la sediul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau, după caz, la Primăria competent unde urmează a se încheia căsătoria. Pentru motive temeinice, dacă unul dintre soţi se află în imposibilitatea de a se deplasa la sediul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă al Persoanelor sau Primăriei competente, declaraţia de căsătorie se poate face şi în afara sediului acestuia/acesteia, în fața ofițerului de stare civilă cu aprobarea primarului (art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată).

În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor menţiona:

- că nu există niciun impediment legal la căsătorie; soțul cetățean străin va declara în fața notarului public că nu este căsătorit și că îndeplinește condițiile necesare încheierii căsătoriei în fața autorităților române competente (art. 31 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată);

- numele de familie pe care îl vor purta în timpul căsătoriei ( art. 282 din Legea nr. 287/2009, Codul Civil – viitorii soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite; deasemenea un soţ poate să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, iar celălalt să poarte numele lor reunite);

- legea aplicabilă regimului matrimonial precum și în cazul aplicării legii române, regimul matrimonial( art. 312 alin. (1) și (2) din Legea nr.287 /2009, Codul Civil- care poate fi: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională); În cazul în care soţi vor opta pentru separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională, aceştia vor prezenta convenţia matrimonială autentificată la notar).

Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele acte :

  • documentul cu care se face dovada identităţii,
  • certificatul de naştere;
  • certificatul medical privind starea sănătăţii (care trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu căsători);
  • documente traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătorie anterioare, dacă este cazul;
  • certificatul de deces al fostului soţ, pentru dovada încetării căsătoriei anterioare.

În situații speciale, dosarul de căsătorie trebuie să cuprindă şi următoarele documente ( art. 25 alin.(3) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, art. 272 alin. (2)-(5), art. 274 alin. (2)-(3) din Legea nr. 287/2009-Codul Civil):

  • aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului Primăriei, la cererea persoanei interesate, precum și documente justificative în susținerea cererii;
  • aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la o altă primărie decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii și documente justificative în susținerea cererii ;
  • încuviinţarea primarului pentru încheierea căsătoriei înaintea împlinirii termenului legal, la cererea persoanei interesate, pentru motive temeinice și documente justificative în susținerea cererii;
  • avizul medical, încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui și autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care solicită încheierea căsătoriei în cazul existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială;
  • autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încheierea căsătoriei în cazul existenţei unor impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau adopție;
  • documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român, din care rezultă că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România;
  • documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate recent-maximum 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut în conţinut termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România are încheiate tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de drept al familiei;
  • declaraţie dată pe proprie răspundere, autentificată de un notar public, din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin, apatrid sau beneficiar al unei forme de protecție internațională în România, cetăţean al unui stat care nu are misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în România din care să reiasă că îndeplineşte condiţiile de fond  necesare încheierii căsătoriei în România. Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
  • cetăţenii statelor care nu pot prezenta dovadă eliberată de misiunile diplomatice ale acestora acreditate în România întrucât acestea nu mai eliberează un astfel de document, vor prezenta documentele eliberate de autorităţile locale competente ale statelor respective;
  • procesul-verbal, încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau interpretul autorizat al limbajului mimico gestual şi al limbajului specific persoanelor  cu handicap auditiv sau  surdocecitate;
  • dovada îștiințării tutorelui sub a cărui ocrotire se află despre formularea declarației de căsătorie, atunci când viitorul soț beneficiează de consiliere judiciară sau tutela specială; 
  • declaraţie cu privire la naţionalitatea soţilor, din care să reiasă voinţa acestora cu privire la completarea rubricii din actul de căsătorie .

      Când viitorii soţi au locul naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în statutul civil al acestora, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea actului de naştere, a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după care se poate depune declaraţia de căsătorie.

      Pentru cetăţeanul străin, certificatul de naştere/extrasul de naştere/extrasul multilingv al actului de naştere se prezintă după caz, raportat la statutul acestuia față de statul român.

În cazul în care beneficiarii protecţiei internaţionale în România nu pot prezenta certificatul de naştere prevăzut la alin. (1) lit. b), aceştia depun o declaraţie autentică dată pe propria răspundere din care să rezulte datele lor de stare civilă. În cuprinsul declaraţiei se menţionează faptul că este utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identităţii, valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României, prevăzute de prezentul articol.

      În cazul în care, se constată că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru încheierea căsătoriei, ofiţerul de stare civilă refuză să încheie căsătoria şi consemnează refuzul într-un proces-verbal.În cazul refuzului ofiţerului de stare civilă de a încheia căsătoria, persoana nemulţumită poate sesiza instanţa de tutelă în raza căreia domiciliază (art. 28 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată).

       Documentele administrative emise de autorităţile străine, precum şi traducerile acestora, care sunt făcute la un notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)      Documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se apostilează;

b)      Documentele eliberate de statele cu care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;

c)       Documentele care nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b) se supralegalizează.