Căsătoria
se încheie de către ofiţerul de stare civilă, la sediul Serviciului
Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau, după caz, al
Primăriei în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are
domiciliul/reşedinţa unul dintre viitorii soţi sau, după caz, la un
sediu destinat acestui scop, stabilit de primarul unității
administrativ-teritoriale respective (art. 24 alin. (1) din Legea nr.119/1996,
republicată).
Căsătoria se poate încheia și în
afara sediului Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a
Persoanelor sau, după caz, al Primăriei competente, cum ar fi grădinile
publice, parcurile, muzeele şi alte locuri în aer liber, la cererea
viitorilor soţi, cu aprobarea primarului (art. 24 alin. (2) din Legea
nr. 119/1996, republicată) Cererea va fi însoțită de documente
justificative.
Prin excepţie, căsătoria poate fi
încheiată la Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a
Persoanelor sau, după caz, la o altă Primărie decât cea în a cărei rază
teritorială domiciliază sau îşi au reşedinţa viitorii soţi, cu
aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale unde se încheie
căsătoria(art. 24 alin. (3) din Legea nr.119/1996 cu privire la
actele de stare civilă, republicată). Cererea va fi însoțită
de documente justificative.
Căsătoria
se încheie începând cu a 11 zi de la
afişarea declaraţiei de căsătorie dar nu mai târziu de a 30-a zi
(art. 283 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil
coroborat cu prevederile art. 27 alin. (1) din Legea 119/1996,
republicată).Primarul unităţii administrativ-teritoriale unde urmează a
se încheia căsătoria poate să încuviinţeze, pentru motive temeinice
dovedite cu documente justificative, încheierea căsătoriei înainte de
împlinirea termenului legal. (art. 27 alin. (2) din Legea 119/1996,
republicată).
Dacă de
la data depunerii declaraţiei de căsătorie au trecut 30 de zile şi
căsătoria nu a fost încheiată ori dacă viitorii soţi doresc să modifice
declaraţia iniţială cu privire la numele de familie și/sau regimul
matrimonial, aceştia vor face o nouă declaraţie de căsătorie( art. 27
alin. (3) din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare
civilă, republicată).
Declaraţia de căsătorie se
face personal de către viitorii soţi, în
scris, la sediul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a
Persoanelor sau, după caz, la Primăria competent unde urmează a se
încheia căsătoria. Pentru motive temeinice, dacă unul dintre soţi se
află în imposibilitatea de a se deplasa la sediul Serviciul Public
Comunitar Local de Evidenţă al Persoanelor sau Primăriei competente,
declaraţia de căsătorie se poate face şi în afara sediului
acestuia/acesteia, în fața ofițerului de stare civilă cu aprobarea
primarului (art. 25 alin. (1) şi (2) din Legea 119/1996 cu privire la
actele de stare civilă, republicată).
În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor
menţiona:
- că nu există niciun impediment legal la căsătorie;
soțul cetățean străin va declara în fața notarului public că nu este
căsătorit și că îndeplinește condițiile necesare încheierii căsătoriei
în fața autorităților române competente (art. 31 alin. (3) din Legea
nr.119/1996 cu privire la actele de stare
civilă, republicată);
- numele de familie pe care îl vor purta în timpul
căsătoriei ( art. 282 din Legea nr. 287/2009, Codul Civil – viitorii
soţi pot conveni să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, să ia
numele oricăruia dintre ei sau numele lor reunite; deasemenea un soţ
poate să îşi păstreze numele dinaintea căsătoriei, iar celălalt să
poarte numele lor reunite);
- legea aplicabilă regimului matrimonial precum și
în cazul aplicării legii române, regimul matrimonial( art. 312 alin.
(1) și (2) din Legea nr.287 /2009, Codul Civil- care poate fi:
comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională);
În cazul în care soţi vor opta pentru separaţia de bunuri sau
comunitatea convenţională, aceştia vor prezenta convenţia matrimonială
autentificată la notar).
Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi
prezintă următoarele acte :
documentul
cu care se face dovada identităţii,
certificatul
de naştere;
certificatul
medical privind starea sănătăţii (care trebuie să cuprindă
menţiunea expresă că persoana se poate sau nu căsători);
documente
traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă,
din care să rezulte desfacerea căsătorie anterioare, dacă este
cazul;
certificatul
de deces al fostului soţ, pentru dovada încetării căsătoriei
anterioare.
În situații speciale, dosarul de căsătorie trebuie
să cuprindă şi următoarele documente ( art. 25 alin.(3) din Legea
nr.119/1996 cu privire la actele de stare
civilă, republicată, art. 272 alin. (2)-(5), art. 274 alin.
(2)-(3) din Legea nr. 287/2009-Codul Civil):
aprobarea
primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului
Primăriei, la cererea persoanei interesate, precum și documente
justificative în susținerea cererii;
aprobarea
primarului pentru încheierea căsătoriei la serviciul public
comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la o altă
primărie decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau îşi
au reşedinţa viitorii și documente justificative în susținerea
cererii ;
încuviinţarea
primarului pentru încheierea căsătoriei înaintea împlinirii
termenului legal, la cererea persoanei interesate, pentru motive
temeinice și documente justificative în susținerea cererii;
avizul
medical, încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui și
autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are
domiciliul cel care solicită încheierea căsătoriei în cazul
existenţei unor impedimente legate de vârsta matrimonială;
autorizarea
instanței de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul
cel care cere încheierea căsătoriei în cazul existenţei unor
impedimente rezultate din condițiile de rudenie firească sau
adopție;
documentul
eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile
consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean
străin cu un cetăţean român, din care rezultă că primul
îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională şi nu
există impedimente pentru încheierea căsătoriei în România;
documente
eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie,
datate recent-maximum 3 luni de la emitere, ori care au prevăzut
în conţinut termenul de valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu
care România are încheiate tratate, convenţii sau acorduri de
asistenţă juridică în materie civilă ori de drept al familiei;
declaraţie
dată pe proprie răspundere, autentificată de un notar public, din
care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin, apatrid sau
beneficiar al unei forme de protecție internațională în România,
cetăţean al unui stat care nu are misiune diplomatică sau oficiu
consular acreditat în România din care să reiasă că îndeplineşte
condiţiile de fond necesare încheierii căsătoriei în
România. Pentru apatrizi, legea naţională este legea statului în
care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa;
cetăţenii
statelor care nu pot prezenta dovadă eliberată de misiunile
diplomatice ale acestora acreditate în România întrucât acestea nu
mai eliberează un astfel de document, vor prezenta documentele
eliberate de autorităţile locale competente ale statelor
respective;
procesul-verbal,
încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii
căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau
interpretul autorizat al limbajului mimico gestual şi al
limbajului specific persoanelor cu handicap auditiv sau surdocecitate;
dovada
îștiințării tutorelui sub a cărui ocrotire se află despre
formularea declarației de căsătorie, atunci când viitorul soț
beneficiează de consiliere judiciară sau tutela specială;
declaraţie cu privire la naţionalitatea
soţilor, din care să reiasă
voinţa acestora cu privire la completarea rubricii din actul de
căsătorie .
Când viitorii soţi au locul
naşterii în România şi se legitimează cu documente de identitate eliberate de
autorităţile altui stat, iar din confruntarea datelor înscrise în certificatul
de naştere şi documentul de legitimare rezultă că au intervenit modificări în
statutul civil al acestora, se procedează mai întâi la înscrierea, pe marginea
actului de naştere, a menţiunilor referitoare la modificările intervenite, după
care se poate depune declaraţia de căsătorie.
Pentru cetăţeanul străin, certificatul de
naştere/extrasul de naştere/extrasul multilingv al actului de naştere se
prezintă după caz, raportat la statutul acestuia față de statul român.
În
cazul în care beneficiarii protecţiei internaţionale în România nu pot prezenta
certificatul de naştere prevăzut la alin. (1) lit. b), aceştia depun o
declaraţie autentică dată pe propria răspundere din care să rezulte datele lor
de stare civilă. În cuprinsul declaraţiei se menţionează faptul că este
utilizată exclusiv în scopul încheierii/înregistrării căsătoriei. Notarul
public identifică declarantul în baza documentelor care fac dovada identităţii,
valabile pentru încheierea căsătoriei pe teritoriul României, prevăzute de
prezentul articol.
În cazul în care, se constată că nu sunt
îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru încheierea căsătoriei, ofiţerul
de stare civilă refuză să încheie căsătoria şi consemnează refuzul într-un
proces-verbal.În cazul refuzului ofiţerului de stare civilă de a încheia
căsătoria, persoana nemulţumită poate sesiza instanţa de tutelă în raza căreia
domiciliază (art. 28 alin. (2) din Legea nr.119/1996
cu privire la actele de stare civilă, republicată).
Documentele administrative emise de
autorităţile străine, precum şi traducerile acestora, care sunt făcute la un
notar public din străinătate, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)Documentele eliberate de instituţii
ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5 octombrie 1961 se
apostilează;
b)Documentele eliberate de statele cu
care România a încheiat tratate/convenţii/acorduri de asistenţă judiciară sunt
scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate;
c)Documentele care nu se regăsesc în
una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b) se supralegalizează.